Oana Andrei

...din Barlad, cu mare dragoste Oana Andrei

Aflat? la a noua carte de poezii, poeta Oana Andrei, rena?te ca pas?rea Phoenix, din propria cenu??. Departe de p?rin?i ?i surori, Oanbella, cum o alint ?i acum, î?i plânge durerea ca un copil b?tut/ care n-a în?eles/ unde a gre?it ?i-?i cânt? iubirea, fiind convins? c? raiul e-un zâmbet/ nu o gr?din?. Între chipurile luminoase ale amintirilor, chipul mamei are cea mai intens? str?lucire pentru c? mama (bunica) avea inima, gândurile, vorbele ?i mâinile calde, curate.Între poeziile memorabile, cea mai frumoas?, mai însufle?it? ?i mai armonioas? mi se pare: Re-înviere: Iart?-m?primavar?când înfloresc, iarta-m? lume, c? te iubesc. Iarta-m? copile, c? te-am n?scut, iart?-m? via??c? te-am durut. Iart?-m? cer, albastru senin, c? nici m?car ?ienu m? închin. Iart?-m? p?dure, c? scriu poezii, iarta-m?, Doamne, c? a?tept s? vii. Iart?-m? iubite, când, frumoas?, adorm suspinânddorul de cas?. Oana Andrei este o poet? duioas? iar poezia ei este una a esen?elor între "În?l??ri" ?i "Adâncuri". Petru? Andrei - membru al Uniunii Scriitorilor din România